Moldova - fermecatoare
                                 (proiect de film documentar - comentariu de autor)



 

        Republica Moldova este o tara aparuta relativ recent pe harta lumii - dupa lovitura de stat din Uniunea Sovietica in august 1991.

        Si pina la aceasta data teritoriul dintre Prut si Nistru a cunoscut
o istorie tumultuoasa: in secolul XIV cind populatia dacica romanizata a
inceput sa se grupeze in state mari organizate pentru a se apara de invaziile
barbare, acest teritorii era parte din statul medieval Moldova.
Vitregiile acelor timpuri au nascut un erou national, unul dintre domnitorii
de seama care pentru meritele sale a fost sanctificat chiar de curind.
Stefan supranumit cel Mare si Sfint intruchipeaza modelul de conducator de
stat care s-a ingrijit de bunastarea poporului si de integritatea tarii.
Lipsa tot mai acuta de conducatori fermi si lucizi i-a facut pe moldoveni sa-l
idolatrizeze pe unul care le-a condus  stramosii  aproape cu jumatate de
mileniu in urma.
        Astazi tara e impinzita de busturi si monumente ale lui Stefan, strazi
principale gasesti aproape in toate localitatile, scoli si licee care ii poarta numele in semn de amintire. Acest respect se mai explica si prin faptul ca pamintulMoldovei a avut mult de suferit din cauza imperiilor vecine, din cauza strainilor pe care Stefan ii pedepsea de fiecare data.

         In 1812, dupa un razboi intre Rusia si Turcia, o parte a Moldovei care
era supusa Poartei Otomane, anume spatiul dintre cele doua riuri numit de rusi
Bessarabia, a fost cedat ca trofeu de razboi Rusiei. Trebuia sa fie inceputul
unui plan mai amplu de cucerire a intregii peninsule balcanice, acest lucru
insa nu le-a reusit  rusilor din cauza campaniei lui Napoleon si acest teritoriu,
insignifiant pentru cele doua imperii, dar care constituia jumatate din Moldova,
a ramas pentru mai mult de un secol sub autoritate ruseasca, a devenit gubernie.

        Aflata la marginea imperiului Basarabia era un loc de surghiun pentru
nesupusi. Aici s-a aflat in exil pentru citiva ani la inceputul secolului al
XIX-lea Alexandr Puskin. Din acea perioada dateaza unele lucrari celebre de-ale
lui care insa putin probabil sa fi fost inspirate de oamenii si locurile frumoase
de aici, ele intrau doar in sumbrul peisaj al detentiei poetului.
Locul a ramas totusi marcat de acea prezenta mai ales ca rezultat al politicii
de rusificare in aceasta provincie.

        Ca raspuns populatia bastinasa a opus scriitorului rus un alt poet, national,Mihai Eminescu.  El a trait in a doua jumatate a secolului trecut, perioadain care Basarabia nici nu avea cum sa-l cunoasca pentru ca genialul poet si
publicist traia in cealalta Moldova, care intre timp, in 1869, s-a unit cu Tara
Romanesca si au format statul Romania.

        Moldovenii de aici l-au ridicat si pe Eminescu, asa cum au procedat si in cazul lui Stefan, la rang de erou national, el a fost si este un  simbol al rezistentei culturale, un idol spiritual pentru generatii intregi de intelectuali.

        Conjunctura politica si mai ales lovitura de stat bolsevica din 1917
care a dus la slabirea puterii imperiale apoi la un val masiv de emancipare
nationala a etniilor conlocuitoare din Rusia tarista, au permis Basarabiei
sa-si declare independenta in ianuarie 1918, independenta care n-avea sa
dureze decit doua luni.
        Existenta unui stat mic in acele vremuri de plin razboi mondial era sortita
efemerului.  "Sfatul Tarii" de la Chisinau a decis atunci ca noua republica sa se uneasca cu Tara. Romania era angajata de doi ani in razboi, dar aflindu-se de parteaAntantei, a iesit printre invingatori si a putut cunoaste in acel an cea mai mare intregire teritoriala, iar in perioada interbelica, o inflorire economica
ce nu  avea sa se mai repete.

        A urmat insa anul 1940 si data de 28 iunie.
Ca rezultat al Pactului Molotov-Ribbentropp, Basarabia a fost invadata de armata sovietica.
Tirgul murdar intre doi monstri - viitori adversari si initiatori ai celui
de-al doilea razboi mondial s-a facut peste capul unei tari ca Romania si
ignorind interesele ei.

        In razboiul care a urmat Romania s-a aliat cu Germania din motive de
ideologie antisovietica, insa mai mult din interes de reintregire nationala.
Dar de la intrarea armatei romane pe 22 iunie 1941, odata cu trupele nemtesti,
Basarabia a mai putut fi sub jurisdictie romana doar inca trei ani de razboi.
     Cind raportul de forte s-a intors impotriva Germaniei si armata sovietica a
inceput contraofensiva, toate posesiunile rusesti au fost "eliberate"
revenind la statutul lor de republici sovietice, printre ele era si Republica
Moldoveneasca.
    Celelelte tari pe unde au trecut tancurile cu steluta rosie au ajuns republici socialiste. In urma tratatului de la Yalta ele toate au ramas in spatele cortinei, care s-a numit de fier deoarece le-a izolat pentru aproape jumatate de secol derestul lumii, supunindu-le in acest timp experimentelor comuniste. Printreele s-a aflat si Romania, in granitele ei actuale si s-a numit RSR.

        A urmat anul 1989. Pentru Moldova sovietica acesta a fost anul trezirii
constiintei nationale, atunci s-a votat legea de revenire la grafie latina
iar limba vorbita de bastinasi, acum si la nivel oficial, a inceput sa fie numita iar  romana.
    De atunci dateaza cea mai frumoasa sarbatoare a moldovenilor, si cea mai
originala - "Limba noastra", din 31 august.

        In 1990 Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca si-a proclamat
suveranitatea, iar in 1991, ca rezultat al puciului esuat de la Moscova, din
19-21 august, conducerea republicii, imputernita de Marea Adunare Nationala,
a declarat tara Independenta si a numit-o Republica Moldova.
    Data de 27 august a devenit sarbatoarea national a statului nou proclamat.

           Acesta a fost un sfirsit al episodului comunist, dar si un inceput -
de revenire la normal. Dupa ce a fost recunoscuta de toate tarile  din lume
Republica Moldova a fost admisa in martie 1992 in ONU. Apoi a aderat
la diferite aliante si comunitati economice, a stabilit contacte de ordin
politic cu diverse instante si organisme internationale, iar din punct de
vedere militar Moldova s-a declarat neutra.

        Primele alegeri democratice organizate pe baza de pluripartitism,
aduc tarii primul parlament democratic, primul presedinte ales prin vot
universal.

        Dar problemele abia au inceput. Granitele dintre republicile
angrenate pina atunci intr-un sisten economic gigantic dirijat in mod
centralizat de la Moscova au anulat functionarea lui, de fapt l-a anulat
timpurile noi. Tarile nou aparute au incercat sa formeze o alianta, numita
Comunitatea Statelor Independente care sa inlocuiasca Uniunea Sovietica,
dar acel colos economic n-a mai putut fi inviat din cauza reorientarii politice
a acestor tari, datorita decentralizarii puterii.
Si economia Moldovei a trebuit sa se reorienteze spre un model economic de piata si un sistem capitalist de guvernare.

        Procesul de tranzitie este neasteptat de lung si insuportabil de dureros.
In conditiile in care clasa politica se afla abia in formare: electoratul
numai la citeva exercitii de scrutin democratic inca nu si-a definitivat
optiunile, partidele inca nu si-au stabilit exact locul pe esichierul
politic, inca nu poseda programe de guvernare credibile si unele nici
orientare doctrinara clar-fundamentata, cind noua Constitutie votata in 1994 ramine imperfecta si tributara perioadei istorice si partidului care a creat-o de unul singur e firesc sa decurga atit de greu reformele. Chiar si dupa o recenta
inoire a cadrului legislativ de functionare a partidelor  in aceasta tara mica, exista acum peste 25 de subiecti politici inregistrati oficial.
 

       Guvernarea tarii este foarte anevoiaoasa, iar economia se afla intr-un
declin de durata, nivelul de trai al majoritatii cetetenilor a scazut pina
sub nivelurile minime de existenta.
 

        La asta a "contribuit" in mare parte si razboiul din Transnistria, un
eveniment foarte mediatizat pe plan international in primavara-vara lui 1992,
dar de cind focurile de arma au incetatt, se mai vorbeste doar uneori despre
"Grupul Ilascu" intemnitat ilegal al 7-lea an. Ori despre armata ruseasca stationata acolo, de fapt pe teritoriu moldovenesc, republica nistreana n-a fost recunoscuta de nimeni, iar conducatorii ei, chiar daca simuleaza periodic
niste alegeri locale, ramin aceiasi impostori care au provocat conflictul
si care cer si acum neconditionat independenta celor citeva raioane,
ambitie nemotivata nici de istorie nici de interesele etnice ale populatiei
locale. Singurul interes al celor care intretin aceasta stare conflictuanta
este instabilitatea zonei, pastrarea prezentei rusesti in acest spatiu.

        O influenta monitorizare internationala si o cit mai transparenta mediatizare a acestui conflict este singura sansa a Moldovei de a solutiona pe cale diplomatica acest diferent artificial impus din exterior, iar anularea
problemei estice  trebuie sa fie obiectivul principal al guvernantilor de
azi si de miine din Republica Moldova. Altfel, fara o securitate militara a
tarii, nu va fi obtinuta stabilitate politica si nu va putea exista o
crestere economica.
 

        Din februarie 1993 Moldova beneficiaza de asistenta ONU prin Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. asta inseamna ca intreaga comunitate mondiala acorda noii tari ajutor dezinteresat pentru a putea reveni la normal, in rindul statelor dezvoltate.
        Urmind exemplului unor tari cu sistem economic si politic asemanatoare
Moldovei cum sint Olanda si Suedia se propun instantelor de deciziie din
republica: programe de guvernare, modele concrete si verificate de dezvoltare
a anumitor sectoare ale vietii politice si economice moldovenesti.
        A fost monitorizat cu succes procesul de decentralizare a puterii in stat:
primari si conducatori locali au fost instruiti si informati cu experienta
occidentala. Recent s-a obtinut votarea in Parlament a legii despre noua
alcatuire administrativa a tarii. De la 40 de raioane a fost redus la 10
judete numarul de centre administrative si odata cu asta numarul
functionarilor angajati in domeniul administratiei.
 

        Strainii care ajung pe aceste meleaguri se pot convinge ca Moldova este
o tara moderna, europeana, nu doar pentru ca geografic se afla in Europa.
 

            Oamenii sint foarte primitori si plini de viata. In general nu sint laudarosi dar se mindresc cu tot ce au mai bun dat de la Dumnezeu sau facut de miinile lor. Ei invita cu ospitalitate pe orice vizitator in casa lor, ori direct in beci. Cramele uriase de la Cricova si Ialoveni au fost vizitate de nenumarate
delegatii oficiale, mari personalitati ale lumii au semna cu cuvinte frumoase
cartea de oaspeti de acolo.
        Cunoscute pentru calitatea lor vinurile moldovenesti au ajuns la cele mai
distinse tirguri internationale unde s-au invrednicit de medalii si mentiuni onorante. Pe aici se vorbeste chiar ca vinurile din Moldova ar fi nelipsite de pe masa regala britanica, de pe cea a presedintilor americani.
Soli la fel de graitori care sa reprezinte spiritul acestor locuri si al
astui popor sint artistii care uimesc lumea prin originalitatea si
universalitatea artei locale adinc influentata de traditia populara
romaneasca.

        Aflindu-se printre moldoveni strainii se pot convinge  ca aceasta tara este
populata de oameni harnici si inteligenti. Chiar daca mai mult de jumatate
din populatie locuieste la sate ei duc o viata moderna si nimic din ce apare
nou in lume nu intirzie sa intre si in casele din Moldova, in uzul lor
cotidian.

        De citiva ani insa satele Moldovei sint deconectate sistematic de la reteaua electrica din motive de insuficienta energetica. Pentru ca curentul electric este aproape in intregime importat, iar sursele sint foarte putine si
preponderent estice, livrarile sint limitate de pretul de monopol  la care nu
poate face fata economia slabita a tarii.
        Dar si in cele citeva ore incomoide in care exista curent in retea, ades dupa o zi foarte grea de munca fizica pe cimp moldovenii se string in fata televizoarelor pentru a privi cite un buletin informativ de pe meridianele: Moscovei al Bucurestiului si cel de la Chisinau, daca nu mai cred in ce se spune la televizor citesc ziare cine stie de unde obtinute, dar si acelea aparute fie in Rusia, fie in Romania, fie ca sint  ziarele locale care si ele pot fi in doua limbi scrise: romana sau rusa.
        In general la Chisinau apar putine reviste de limba romana, si mai putine
dintre ele nu sint angajate  politic, dar calitatea lor grafica si publicistica
este exceptionala, chiar si preturile sint incomparabil mai mici ca oriunde
in lume si totusi pauperizarea populatiei Moldovei a facut ca informatia
scrisa sa nu poata circula lejer, in schimb ades poti vedea un ziar circulind
de la o casa la alta printre rude si vecini.
        Tineretul, pentru ca nu mai are cinematografele de alta data, procura casete video si urmaresc cu fidelitate noutatile cinematografice si muzicale
mondiale aduse de la surse de peste Prut ori de peste Nistru. Cu mai mult
noroc si tenacitate unii pot sa ajunga sa foloseasca un  calculator de la scoala
din sat, poate chiar sa aiba ocazia de a iesi in lume prin reteaua internet, oricum bibliotecile nu prea mai sint vizitate - spiritul vremii se impune!
Totusi tinerii de azi sint foarte eruditi, daca ajung sa faca vre-o scoala
sint extrem de tenace si sirguinciosi, in concursurile internationale se
comporta onorabil si dovedesc rezultate chiar foarte bune.
        Daca ajung in strainatate cu burse ori, mai des - clandestin, tinerii din
Moldova se impun ca foarte instruiti si concura in conditii egale cu semenii
lor din lumea intreaga.
 

        Acesti tineri sint generatia de miine a Republicii Moldova.
Fie ca sint romani-moldoveni, ucraineni, rusi, gagauzi, bulgari sau de orice alta nationalitate, ei stiu sa comunice cu lumea in limbajul modern al noilor tehnologii, invata cu usurinta si vorbesc cu placere limbi de circulatie internationala, ii intereseaza probleme globale si pot face  fata ritmului si standardului de viata necesare in mileniul viitor.
        Ei nu au fost afectati direct de ideologia comunista si de ororile
totalitarismului, sint facuti sa aiba alta soarta.  Ei vor vrea sa cada
granitele precum si alte bariere de libera comunicare intre oameni, vor
vrea sa fie liberi sa se exprime si sa se deplaseze oriunde in lume  -
liber, vor vrea sa fie in rind cu lumea. Asta e sansa lor si este dreptul
lor  de a  alege sa fie asa. Aceasta trebuie sa devina politica de stat si
Occidentul, toate tarile democratice din lume vor saluta aceasta politica.
 


ob